Ce trebuie să știi înainte să adopți un câine sau o pisică de pe stradă

❤ 1. Adopția începe cu o decizie conștientă

Un animal adoptat poate trăi între 12 și 18 ani — uneori chiar mai mult. Gândește-te dacă:

• ai timpul necesar pentru plimbări, joacă, educație și curățenie;
• ai un spațiu potrivit (un apartament mic nu e o problemă, dar trebuie adaptat);
• familia ta este de acord și pregătită pentru un nou membru;
• ești dispus să acoperi costurile medicale periodice (vaccinări, deparazitări, analize, sterilizare).

👉 Adopția responsabilă începe cu întrebarea: „Pot oferi stabilitate și grijă pentru 10–15 ani?”

🩺 2. Vizita la veterinar este primul pas obligatoriu

Un animal de pe stradă trebuie evaluat imediat de un medic veterinar.
La prima vizită se fac, de regulă:

• Consult general complet (temperatură, stare de hidratare, mucoase, control dentar, parazitoze externe);
• Deparazitare internă și externă;
• Testare pentru boli infecțioase:
• la câine: parvoviroză, jigodie, babesioză, dirofilarioză (dacă e adult);
• la pisică: FeLV și FIV;
• Vaccinare după stabilizarea stării generale;
• Microcipare și înregistrare în RECS, dacă nu este deja identificat.

💡 Multe animale de pe stradă par sănătoase, dar pot fi purtătoare de paraziți sau infecții subclinice.

🧘 3. Primele săptămâni – perioadă de adaptare și răbdare

Animalul adoptat trebuie să învețe din nou ce înseamnă siguranța. În primele zile:

• oferă-i un loc liniștit, o pătură sau un culcuș stabil;
• nu-l forța cu atenția sau socializarea, lasă-l să se apropie în ritmul său;
• respectă orele de masă, fără recompense excesive;
• dacă există deja alte animale în casă, fă o introducere treptată, cu supraveghere.

Comportamente precum frica, lătratul excesiv sau retragerea sunt perfect normale la început. Cu stabilitate și blândețe, majoritatea animalelor își recapătă încrederea în câteva săptămâni.

🍗 4. Nutriția: trecerea de la “supraviețuire” la hrănire echilibrată

Câinii și pisicile care au trăit pe stradă au, de obicei, un sistem digestiv sensibil. În primele 2–3 săptămâni:

• hrănește-l cu o dietă ușor digerabilă (hrană gastrointestinală sau gătită – orez + carne fiartă);
• evită schimbările bruște de hrană;
• oferă apă proaspătă permanent;
• adaugă treptat suplimente probiotice sau pentru refacerea florei intestinale.

📌 După stabilizare, poți trece la o hrană de întreținere potrivită vârstei și greutății.

🧩 5. Socializarea și dresajul de bază

Un animal de pe stradă nu are, de obicei, educație comportamentală.
Primele 3 luni sunt cruciale pentru:

• învățarea regulilor de casă (unde se doarme, unde se mănâncă);
• asocierea vocii și comenzilor simple („vino”, „șezi”, „nu”);
• expunerea treptată la zgomote, oameni, mașini, alte animale.

🧬 6. Sterilizarea – gest esențial pentru sănătate și responsabilitate

Un câine sau o pisică salvată trebuie sterilizată după vârsta recomandată de medicul veterinar (de obicei 6–9 luni).
Sterilizarea previne:

• bolile hormonale (piometru, tumori mamare, hiperplazii prostatice);
• comportamentele de fugă, agresivitate, marcaj;
• înmulțirea necontrolată și abandonul ulterior al puilor.

🏠 7. Iubirea și consecvența – rețeta pentru o viață lungă împreună

Adopția nu este doar despre a salva o viață, ci despre a construi o relație de încredere.
Rutina zilnică, comunicarea calmă și implicarea întregii familii transformă complet animalul.
Câinii și pisicile adoptate ajung, de multe ori, să fie cele mai recunoscătoare ființe din lume.